Origen di Carnaval

190227 Origen di Carnaval fullE ta e celebracion mas grandi na Aruba. Parti di nos cultura. Tur aña, for di Fakkel optocht te cu kimamento di Momo, nos ta baila, canta, disfrasa y gosa di Carnaval. Pero kico ta e origen di Carnaval? E contesta mas simpel y cortico lo ta: Africa. Pa un contesta mas profundo y interesante, sigui lesa.

Kemet 
Un version comun di e origen di Carnaval ta cu e origen ta festivalnan pagano den e tempo anciano di Egipto (e tempo ey ‘Kemet’), parti Noord di Africa. Cu e festival aki, paganonan tawata celebra e fin di winter y comienso di primavera. Griego y Romanonan a observa e tradicion aki y asina e tradicion a yega na Europa. Na Europa e celebracion a sigui desaroya. E Romanonan a duna e celebracion significacion religioso (Catolico). E festival pa celebra fin di winter y comienso di primavera a bira un fiesta prome cu Cuaresma pa gosa di loke sacerdotenan tawata bisa pa no haci durante Cuaresma. Historiadonan ta kere cu aki e celebracion a haya e nomber Carnaval, cual historiadonan ta kere ta bin for di e palabranan Latino carne (carni) y vale (‘ayo’).

Bacchanalia
Tambe mester menciona e festival Romana Bacchanalia. Esaki tawata un festival di Bacchus (Baco), e dios Griego/Romano (Griegonan tawata yama e dios aki Dionysos. Bacchus ta ‘e dios di biña, libertad, extasis religioso, fertilidad, teatro y locura’. E festivalnan aki tawata tuma luga den secrecia (culto). Segun Titus Livius Patavinus (Livy), un historiado Romano, Bacchanalia tawata inclui actonan violento y sexual, incluyendo abuso sexual. Historiadonan mas recien no ta convenci cu tur loke Livy a skirbi ta cuadra y ta considera Livy su interpretacion ‘a lo menos tendencioso’, probablemente motiva pa su propio pensamentonan conservativo. Loke si por bisa cu mas siguridad ta cu ‘bacchanalia’ ta for di unda e palabra hopi usa durante nos carnaval ‘bacanal’ ta origina, y cu e tin un laso cu carnaval. 
masks
‘Segundo origen’  
Ora Europeanonan a colonisa e continentenan Americano, incluyendo Caribe, nan a trece diferente tradicion ‘Europeo’, entre nan e carnaval manera nan tawata conoce. E carnaval aki, cu tin su raiznan den parti Noord di Africa, a absorba influencia Europeo den Europa. Pa medio di colonisacion e carnaval aki a yega Caribe y e continentenan Americano. 
Un desaroyo hopi negativo a haci cu e carnaval aki lo encontra un ‘segundo’ origen pa loke ta trata carnaval na Caribe y paisnan (Latino-)Americano: esclavitud. 

Den partinan West y Central di Africa, celebracionnan cu baile, musica y disfras, tumando luga pafo, tawata tradicion. Tambe tawata tin e tradicion cu, durante e celebracionnan aki, tawata tin diferente famia/grupo, y cada famia/grupo ta bisti un cierto manera y ta move hunto. E aspectonan aki ta diferente cu e custumber Europeo di haci fiestanan carnavalesco di mascarada paden, y sin e caracteristica di ‘gruponan’. West Africa tambe ta for di unda kaiso a origina (loke despues a desaroya den calypso na Trinidad). 

Miyones di Africano cu colonistanan Europeano a transporta pa Caribe pa traha como esclavo a bin for di e partinan west y central di Africa. E Africanonan aki den hopi caso tawata wordo prohibi di sigui cu nan tradicionnan Africano. Pero ora e oportunidadnan tawata presenta, tradicionnan Africano a sigui wordo practica. Nan descendientenan tambe a influencia y desaroya tradicionnan di e generacionnan Africano prome cu nan.

Tene na cuenta cu esclavonan tawata bin di diferente comunidad y parti di Africa, cu similaridadnan cultural pero tambe diferencia. Colonistanan Europeo tambe ta di diferente parti (Europeo) y a ocupa diferente isla den Caribe y diferente parti di e continentenan Americano. Pues diferente desaroyo cultural por a tuma luga simultaneamente. Cu tur e diferente influencianan, Caribe y diferente parti di e continentenan Americano a bira ‘tera fertil’ pa transformacion y desaroyo di celebracionnan ‘carnavalesco’. A base di e diferente origennan y e balansa entre e diferente influencianan na diferente isla y pais, diferente celebracionnan carnavalesco a tuma luga y desaroya.

Durante e siglonan cu a pasa, varios celebracion carnavalesco a inicia, termina, treci bek, transforma y desaroya den e estilo carnavalesco mas renombra mundialmente. 

Celebracion mundial 
Awendia tin mas cu 50 pais cu ta celebra carnaval den un of otro forma. E carnaval mas grandi di mundo ta e carnaval di Rio de Janeiro, Brasil, conoci pa su Samba, luho, carosanan gigantesco y trahenan sexy.
Carnaval di Brasil 

Trinidad su carnaval a desaroya cu otro influencianan, entre nan Frances, cu musica diferente: Calypso, y despues Soca. Un otro influencia den e carnaval di Trinidad ta influencia di India (Hindu), por ehempel Chutney Soca. E carnaval di Trinidad a influencia otro islanan Caribense grandemente. 
Islanan Caribense-Frances manera Martinique y Guadaloupe ta celebra Mardi Gras, cual ta significa ‘diamars gordo’ na Frances, referiendo na e diamars prome cu diaranson di shinishi. Na e islanan aki variacionnan di zouk ta resona durante nan paradanan. E Mardi Gras mas conoci mundialmente ta esun di New Orleans (Merca), un region cu tambe a experiencia colonisacion Frances.  

No tur celebracion ‘carnavalesco’ tin e aspecto Romano di ‘carne vale’, esta pa gosa di loke no mag haci durante Cuaresma. Na Barbados tin Crop Over, cual a origina como un celebracion di cosecha, y a transforma cu influencia di entre otro Trinidad, cu Calypso y Soca como e musica principal. Crop Over ta wordo celebra di juni pa augustus. 
 

A post shared by badgalriri (@badgalriri) on

 
Robyn Rihanna Fenty cla pa participa den parada di Crop Over na Barbados. Rihanna ta regresa na su isla natal regularmente y su participacion den e paradanan a aumenta e popularidad di e Crop Over di Barbados. 

Bahamas
ta celebra Junkanoo, un celebracion di cual historiadonan no ta sigur di su origen, pero e pensamento mas comun ta cu esclavonan a cuminsa cu e celebracion aki ora nan tawata haya algun dia liber den temporada di Pasco. Junkanoo ta tuma luga riba 26 di december (Boxing Day), 1 di januari y tambe durante zomer. E tradicion di Junkanoo a yega na Merca tambe, na unda Americanonan descendente di Bahamas a introduci e tradicion y awendia ta tuma luga na Miami (juni) y Key West (october).

Carnaval den su forma Caribense a haya su caminda bek pa Europa tambe. Dos ehempel conoci ta e Notting Hill Carnival na London (augustus) y Zomercarnaval di Rotterdam (juli).
Hulanda tambe tin su carnaval tradicional (prome cu Cuaresma) cu ta wordo celebra en grande especialmente den e partinan zuid di Hulanda. 
Carnaval di Hulanda 
 
Den e continente Africano celebracionnan carnavalesco ta tuma luga na varios pais. Por ehempel, Swaziland tin celebracionnan tradicional. Na Calabar, un ciudad den Nigeria, carnaval a haya un proposito turistico. Desde 2004 e ciudad aki ta organisa e Calabar Carnival y ta mercadea esaki como ‘Africa's Biggest Street Party’. Calabar Carnival ta tuma luga den december y ta parti di un vision pa haci Calabar un ‘hub’ di turismo y hospitalidad. 
Asina tin hopi mas pais cu ta celebra carnaval den un of otro forma, incluyendo Hapon, Canada, Venecia, Suisa, Alemania, Tenerife (Islanan Canaria, Spaña), Angola, Sur Africa, Goa (India), Bolivia, Colombia, Cuba, Haiti, Republica Dominana, Sint Maarten y hopi mas. 
Carnaval di Calabar, Nigeria 

Aruba 
Tawata na 1954 cu Aruba a haya su prome ‘temporada carnavalesco’ den un forma organisa cu diferente festival chikito. Pero prome cu 1954 cierto actividad carnavalesco tawata tuma luga caba. Por ehempel, e prome parada di Tivoli a tuma luga na Oranjestad na februari 1944. Pa yega mas serca di e introduccion inicial di carnaval na Aruba, nos tin cu bay bek na e decada 1920, ora imigrantenan di Trinidad y otro islanan a bin traha na refineria Lago. Hopi di nan a establece nan mes serca di Lago, den San Nicolas y vecindario. Aki ta unda carnaval na Aruba tin su raiznan. Esaki tambe ta con Calypso a wordo introduci na Aruba.

E carnaval di Aruba, mescos cu di otro pais, tin varios influencia cu a dun’e su caracter unico. Un bon ehempel di esaki ta e desaroyo musical di Aruba su carnaval. Na Aruba, Calypso y Soca a encontra influencia di e cultura musical di Aruba. Cu tempo esaki a conduci na variacionnan distinguibel di Calypso y Soca. Awendia keto bay por ripara con bandanan di Aruba, cu ta toca otro genero di musica durante aña y ta usa diferente instrumento compara cu bandanan di otro isla, ta duna Soca un toke diferente. Por scucha influencianan Crioyo, Africano y Latino, diferenciando e ‘Soca di Aruba’ for di otro islanan. Musiconan manera Claudius Philips, Hildward Croes y Antoni Gario a desaroya estilonan unico cu a bira un parti esencial di nos carnaval.
Cu tempo, Tumba tambe a cuminsa zona durante temporada di carnaval. Un Tumba diferente cu e Tumba folklorico. E Tumbanan carnavalesco di Aruba ta hopi similar, pero toch un tiki diferente, cu e Tumba di nos isla ruman Corsou. Corsou tambe ta celebra carnaval en grande y tin un desaroyo musical interesante caminda e influencia di ritmonan Africano ta resalta.  
Carnaval 63, Aruba 

Carnaval ta un celebracion tanto mundial como local, cu un gran variedad di influencia y incorporacion di diferente cultura. Ta keda na cada pais carnavalesco pa conserva y desaroya su carnaval.